18 definiții pentru fantasmă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FANTASMĂ, fantasme, s. f. 1. Stafie, nălucă, arătare, fantomă. 2. Fig. Imagine, priveliște neclară, ireală. ♦ Închipuire fără o bază reală, produs al imaginației; iluzie, himeră. – Din ngr. fándasma.

FANTASMĂ, fantasme, s. f. 1. Stafie, nălucă, arătare, fantomă. 2. Fig. Imagine, priveliște neclară, ireală. ♦ Închipuire fără o bază reală, produs al imaginației; iluzie, himeră. – Din ngr. fándasma.

fantasmă sf [At: ALECSANDRI, P. I, 51 / Pl: ~me / E: ngr φάντασμα] 1 Fantomă (1). 2 (Fig) Imagine ireală. 3 Produs al imaginației, fără corespondent în realitate Si: fantezie (2), himeră, iluzie.

fantásmă s.f. 1 Stafie, nălucă, arătare, fantomă (1), spectru. Îmi venea să mă mir cum eu, viu,... mă duceam cu această fantasmă palidă (EMIN.). 2 Fig. Imagine, priveliște neclară, ireală. Fantasmele de neguri se risipiră (SADOV.). ♦ Lucru inexistent, închipuire fără o bază reală, produs al imaginației; iluzie, himeră. Acest ideal... e o fantasmă după care în zadar aleargă (GHER.). 3 Spec. Imagini care se prezintă intuiției artistului și care se reflectă în artă prin cuvinte, sunete, contururi, culori. ♦ Ext. Produs al fanteziei creatoare a artistului. 4 Produs al imaginației, în stare de veghe. • pl. -e. / <ngr. φάντασμα, fr. fantasme, germ. Phantasma; cf. lat. phantasma, -atis, gr. φάντασμα < φαντάζω „a (se) arăta, a apărea”.

*FANTASMĂ (pl. -me) sf. Stafie, nălucă, fantomă: Ca fantasme albe plopii înșirați se pierd în zare ALECS. [ngr.].

FANTASMĂ, fantasme, s. f. 1. Stafie, nălucă, arătare, fantomă. Încet plutind, se-nalță mireasa-i, o fantasmă. EMINESCU, O. I 95. S-arată O fantasmă-nfricoșată Care iese din mormînt! ALECSANDRI, P. I 51. 2. Fig. Imagine, priveliște neclară, confuză, ireală; închipuire. Fantasmele de neguri se risipiră și soarele ieșise pe deasupra munților de nouri și umplea șesurile cu pulberea lui de lumină. SADOVEANU, O. VI 44. Luna Luminează somnul unei lumi din basme, Iar omătul umple noaptea de fantasme. TOPÎRCEANU, S. A. 29. ♦ Produs al imaginației, himeră. Acest ideal de «iubită» e o fantasmă, după care în zadar aleargă. GHEREA, ST. CR. I 166.

FANTASMĂ s.f. 1. Stafie, nălucă, fantomă. 2. (Fig.) Imagine, priveliște neclară, ireală. ♦ Produs al imaginației, himeră. [< fr. fantasme, it. fantasma, cf. gr. phantasma].

FANTASMĂ s. f. fantomă (1). ◊ (fig.) imagine, priveliște neclară, ireală. ◊ produs al imaginației, himeră. (< fr. fantasme, gr. phantasma)

FANTASMĂ ~e f. 1) v. FANTOMĂ. 2) Imagine vizuală bizară; halucinație; vedenie. /<ngr. fándasma

fantasmă f. fantomă: fantasme ușoare ici-colea trecând BOL. fantasma morții sboară pe a mea ’nchipuire AL.

*fantázmă f., pl. e (vgr. phántasma). Vedenie, nălucă, arătare, viziune, spectru. – Barb. fantómă (fr. fantôme, m.).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

fantasmă s. f., g.-d. art. fantasmei; pl. fantasme

fantasmă s. f., g.-d. art. fantasmei; pl. fantasme

fantasmă s. f., g.-d. art. fantasmei; pl. fantasme

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FANTASMĂ s. 1. v. fantomă. 2. v. utopie.

FANTASMĂ s. apariție, arătare, duh, fantomă, nălucă, nălucire, năzărire, spectru, spirit, stafie, strigoi, umbră, vedenie, viziune, (înv. și pop.) nălucitură, năzăritură, (pop.) iazmă, moroi, (reg.) arătanie, necurățenie, pater, (Ban.) năhoadă, (Mold. și Bucov.) vidmă, (înv.) vedere, zare.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

FANTÁSM (< fr.) s. n. Produs al fanteziei, născocire a imaginației; ♦ (PSIH.) Construcție a imaginației creatoare. ♦ (În psihanaliză) Ansamblu de reprezentări imaginative, conștiente sau inconștiente, compensând decepțiile și dorințele celor incapabili de adaptare la real și care se refugiază în reverie.

Intrare: fantasmă
fantasmă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fantasmă
  • fantasma
plural
  • fantasme
  • fantasmele
genitiv-dativ singular
  • fantasme
  • fantasmei
plural
  • fantasme
  • fantasmelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

fantasmă, fantasmesubstantiv feminin

  • 1. Arătare, fantomă, nălucă, stafie. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Încet plutind, se-nalță mireasa-i, o fantasmă. EMINESCU, O. I 95. DLRLC
    • format_quote S-arată O fantasmă-nfricoșată Care iese din mormînt! ALECSANDRI, P. I 51. DLRLC
  • 2. figurat Imagine, priveliște neclară, ireală. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: închipuire
    • format_quote Fantasmele de neguri se risipiră și soarele ieșise pe deasupra munților de nouri și umplea șesurile cu pulberea lui de lumină. SADOVEANU, O. VI 44. DLRLC
    • format_quote Luna Luminează somnul unei lumi din basme, Iar omătul umple noaptea de fantasme. TOPÎRCEANU, S. A. 29. DLRLC
    • 2.1. Închipuire fără o bază reală, produs al imaginației. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote Acest ideal de «iubită» e o fantasmă, după care în zadar aleargă. GHEREA, ST. CR. I 166. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.