PĂTRUNDE, pătrund, vb. III. 1. Intranz. A intra (cu greu) undeva, a străbate, a răzbate. ♦ Tranz. A străpunge, a perfora. ♦ (Despre sunete, zgomote etc.) A ajunge până la..., a se propaga prin spațiu, a se face auzit. ♦ Tranz. A privi cu atenție; a scruta. 2. Intranz. A izbuti să ajungă, să intre, să străbată undeva; a se infiltra. ♦ Tranz. A umple; a îmbiba. 3. Tranz. A pune stăpânire, a cuprinde, a domina. ♦ Refl. A se lăsa sau a fi cuprins, copleșit, dominat. ♦ Fig. A mișca adânc; a emoționa, a impresiona; a tulbura. 4. Tranz. Fig. A izbuti să cunoască, să afle, să înțeleagă; a afla; a înțelege, a pricepe; a intui. ♦ Refl. A cunoaște, a afla; p. ext. a se convinge. – Lat. pertundere.

pătrunde [At: MOXA, 381/27 / Pzi: ~und și (îvp) pătrunz / E: ml pertundere] 1 vt A trece prin ceva până în partea opusă Si: a penetra, a răzbate, a străbate, a străpunge. 2 vt A perfora. 3 vi (D. sunete) A se propaga prin spațiu până la un anumit punct și a se face auzit. 4 vt A privi cu atenție, încercând să vadă clar, în ciuda dificultăților Si: a scruta. 5 vt (Îvr) A introduce. 6 vi A izbuti să străbată undeva. 7 vi A intra cu greu. 8 vi A se infiltra, a răzbi undeva, răspândindu-se. 9 vt A pune stăpânire pe cineva sau ceva Si: a copleși, a cuprinde, a domina, (liv) a penetra. 10 vt A umple. 11 vt (Spc) A îmbiba. 12 vr A fi cuprins de ceva, dominat. 13 vt A impresiona puternic Si: a emoționa, a mișca, a tulbura. 14 vt (Fig) A izbuti să cunoască și să înțeleagă ceva Si: a afla, a intui, a pricepe, (liv) a penetra. 15 vr A se încredința de ceva.

PĂTRUNDE, pătrund, vb. III. 1. Tranz. și intranz. A trece prin..., a străbate, a străpunge, a răzbate, a penetra; a perfora, a găuri. ♦ (Despre sunete, zgomote etc.) A ajunge până la..., a se propaga prin spațiu, a se face auzit. ♦ Tranz. A privi cu atenție; a scruta. 2. Intranz. A izbuti să ajungă, să intre, să străbată undeva; a se infiltra. ♦ Tranz. A umple; a îmbiba. 3. Tranz. A pune stăpânire, a cuprinde, a domina. ♦ Refl. A se lăsa sau a fi cuprins, copleșit, dominat. ♦ Fig. A mișca adânc; a emoționa, a impresiona; a tulbura. 4. Tranz. Fig. A izbuti să cunoască, să afle, să înțeleagă; a afla; a înțelege, a pricepe; a intui. ♦ Refl. A cunoaște, a afla; p. ext. a se convinge. – Lat. pertundere.

PĂTRUNDE, pătrund, vb. III. 1. Intranz. A străbate, a trece, a răzbi. În chimir nu pătrunsese ploaia. GALACTION, O. I 81. Aburii îndrăzneți au pătruns prin crăpături în toate colțurile. BASSARABESCU, V. 30. Crivățul pătrunde [în codri] scoțînd note-ngrozitoare. ALECSANDRI, O. 183. ◊ Fig. A zilei raze roșii în inimă-mi pătrund. EMINESCU, O. I 98. ◊ Refl. pas. Luminiș de lîngă baltă, Care-n trestia înaltă Legănîndu-se din unde, În adîncu-i se pătrunde Și de lună și de soare Și de păsări călătoare. EMINESCU, O. I 215. ♦ A ajunge undeva (străbătînd o distanță). [Gîndul meu] la sînul tău pătrunde, Ca un flutur ce s-ascunde într-un leagăn înflorit. ALECSANDRI, P. I 143. 2. Intranz. A intra cu oarecare greutate, a ajunge undeva după multe eforturi. Puținii prietini care izbuteau să calce consemnul și să pătrundă în biroul de lucru erau uimiți de goliciunea pereților. C. PETRESCU, C. V. 143. Își croi drum cu coatele și pătrunse înlăuntru. REBREANU, R. II 202. Cobori în jos, luceafăr blînd, Alunecînd pe-o rază, Pătrunde-n casă și în gînd Și viața-mi luminează. EMINESCU, O. I 171. 3. Intranz. A se răspîndi, a se propaga, a se face cunoscut, a ajunge. Ideile leninismului pătrund în cele mai îndepărtate colțuri ale globului pămîntesc. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2563. 4. Tranz. A străpunge; a răzbate. (Fig.) Mitrea și-a simțit inima bătînd că l-a pătruns privirea acelor ochi verzi și adînci. SADOVEANU, M. C. 66. ♦ A privi atent, a cerceta, a scruta cu privirea. Șoimaru căuta să pătrundă depărtarea. SADOVEANU, O. VII 146. Își ivește capul, numai cîte-o clipă, Și pătrunde casa și s-ascunde-n pripă. COȘBUC, P. I 253. ◊ Expr. A pătrunde (pe cineva sau ceva) cu privirea = a privi atent pe cineva sau ceva, cu intenția de a ghici, de a descoperi sau de a transmite un gînd, o dorință etc. 5. Tranz. Fig. A străbate cu mintea; a înțelege, a pricepe. Doamna i-a pătruns cuvîntul, Pînă-n suflet i-a pătruns. COȘBUC, P. I 211. Aflat-ai a lui planuri? Pătrunsu-le-ai? ALECSANDRI, T. II 158. Acest secret mintea omenească nu-l poate încă pătrunde. BĂLCESCU, O. II 10. ◊ Refl. S-a pătruns că graba strică treaba. CARAGIALE, O. III 99. 6. Tranz. Fig. A mișca adînc, a impresiona puternic, a zgudui, a emoționa. Ce glas?... el mă pătrunde. O, da!... e glasul ei!... E Ana! ALECSANDRI, T. II 179. Această întrerumpere a unei vorbe amorezate pătrunse pe biata fată care tăcu lăsînd să scape din sînul ei o oftare. NEGRUZZI, S. I 18. ♦ Refl. A se lăsa cuprins. Pătrunde-te de adevărul pe care îl ai înaintea ochilor. ARGHEZI, P. T. 13. [Schiller în Wilhelm Tell] s-a pătruns de acea mîndrie de vînător. ODOBESCU, S. III 81.- Forme gramaticale: perf. s. pătrunsei, part. pătruns. - Prez. conj. pers. 3 și: să pătrunză (EMINESCU, O. I 134).

A PĂTRUNDE pătrund 1. intranz. A intra (într-un mediu) avansând cu greu; a penetra; a răzbate; a răzbi. Hoțul a pătruns în apartament. Vântul pătrunde în cameră. 2. tranz. 1) (despre fenomene ale naturii, stări fizice sau morale etc.) A cuprinde pe de-a întregul; a răzbi. Ploaia m-a pătruns până la piele. 2) fig. (esența lucrurilor) A fi în stare să cuprindă cu mintea; a descifra prin raționamente; a înțelege; a pricepe. ◊ ~ cu privirea a străpunge cu ochii. 3) fig. A zgudui sufletește; a impresiona. [Sil. -trun-] /<lat. pertundere

A SE PĂTRUNDE mă pătrund intranz. A se lăsa cuprins; a fi copleșit, dominat; a se impregna. ~ de un adevăr. ~ de grijă față de părinți. [Sil. -trun-] /<lat. pertundere

pătrunde v. (activ) 1. a trece dela un capăt la altul: uleiul pătrunde hârtia; 2. a intra adânc, a se strecura: frigul pătrunde oasele; 3. fig. a se răspândi departe: instrucțiunea pătrunde în toate clasele societății; 4. a ajunge să cunoască, a înțelege: a pătrunde un secret; 5. a mișca profund: nenorocirea lui mi-a pătruns inima. ║ (reciproc) 1. a intra unul într’altul: a se pătrunde; 2. fig. a-și umplea mintea, sufletul: a se pătrunde de datoriile sale; 3. a se convinge: s’a pătruns că graba strică treaba CAR. [Lat. PERTUNDERE, a găuri].

pătrúnd (est) și -únz (vest), -uns, a -únde v. tr. (lat. per-túndere, -tusum, a pătrunde, a străpunge. V. con-tuziune). Străbat, străpung, răzbesc, trec dintr’o parte într’alta: cuĭu a pătruns scîndura, uleĭu pătrunde stofele. Fig. Străbat cu mintea, pricep adînc, adîncesc: a pătrunde o știință. Aflu, descoper: a pătrunde un secret. Mișc adînc, emoționez: acest discurs l-a pătruns adînc. V. intr. Străbat, intru, ajung: cuțitu a pătruns în plămînĭ, frigu mĭ-a pătruns în oase, apa a pătruns în temelie, glasu luĭ a pătruns pînă la mine. V. refl. Fig. Mă adîncesc, studiez adînc: învățatu caută să se pătrundă de știință. Îmĭ umplu spiritu: pătrunde-te de datorie! Mă ghicesc reciproc: diplomațiĭ caută să se pătrundă unu pe altu.

pătrunde (a ~) (desp. pă-trun-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pătrund, 2 sg. pătrunzi, 3 sg. pătrunde, perf. s. 1 sg. pătrunsei, 1 pl. pătrunserăm, m.m.c.p. 1 pl. pătrunseserăm; conj. prez. 1 sg. să pătrund, 3 să pătrundă; ger. pătrunzând; part. pătruns

pătrunde (a ~) (pă-trun-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pătrund, 2 sg. pătrunzi, 1 pl. pătrundem, perf. s. 1 sg. pătrunsei, 1 pl. pătrunserăm; conj. prez. 3 să pătrundă; imper. 2 sg. pătrunde; ger. pătrunzând; part. pătruns

pătrunde vb. (sil. -trun-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pătrund, 1 pl. pătrundem, perf. s. 1 sg. pătrunsei, 1 pl. pătrunserăm; conj. prez. 3 sg. și pl. pătrundă; imper. 2 sg. pătrunde; part. pătruns

PĂTRUNDE vb. v. convinge, emoționa, ghici, impresiona, intui, încredința, înduioșa, întrevedea, întrezări, înțelege, mișca, percepe, prevedea, pricepe, sesiza, tulbura.

PĂTRUNDE vb. 1. v. intra. 2. a răzbate, a răzbi, a străbate, a străpunge, a trece, (livr.) a penetra. (Cuiul ~ prin perete.) 3. v. înfige. 4. a se infiltra, a se scurge, (reg.) a se stoarce. (Apa de ploaie ~ în pământ.) 5. v. infiltra. 6. a intra, a străbate. (Lumina ~ pe fereastră.) 7. a răzbate, a se strecura. (Frigul ~ în casă.) 8. a intra, a trece. (Acest cuvânt a ~ în limba literară.) 9. v. răspândi.

PĂTRUNDE vb. 1. a intra, a merge. (Au ~ în casă.) 2. a răzbate, a răzbi, a străbate, a străpunge, a trece, (livr.) a penetra. (Cuiul ~ prin perete.) 3. a intra, a se împlînta, a se înfige. (Glonțul i-a ~ adînc în corp.) 4. a se infiltra, a se scurge, (reg.) a se stoarce. (Apa de ploaie ~ în pămînt.) 5. a se infiltra, a se strecura, (livr.) a se insinua. (Apa ~ în zidărie.) 6. a intra, a străbate. (Lumina ~ pe fereastră.) 7. a răzbate, a se strecura. (Frigul ~ în casă.) 8. a intra, a trece. (Acest cuvînt a ~ în limba literară.)

pătrunde vb. v. CONVINGE. EMOȚIONA. GHICI. IMPRESIONA. INTUI. ÎNCREDINȚA. ÎNDUIOȘA. ÎNTREVEDEA. ÎNTREZĂRI. ÎNȚELEGE. MIȘCA. PERCEPE. PREVEDEA. PRICEPE. SESIZA. TULBURA.

pătrunde (pătrund, pătruns), vb. – 1. A intra, a se băga. – 2. A străbate, a străpunge. – 3. A găuri, a înțepa. – 4. A-și face loc, a-și croi drum, a se face cunoscut. – 5. A scruta, a descoperi. – 6. A impresiona. – Mr. pitrundu, pitrumșu, pitrundere. Lat. pertundĕre (Pușcariu 1290; Candrea-Dens., 1362; REW 6435), cf. it. pertugio „gaură strîmtă”, logud. pertungere „a găuri” (Wagner 112). După părerea abandonată a lui Diez, Gramm., I, 444, din lat. pertrudĕre, cu n ca în mărunt, cărunt. – Der. pătrunzător, adj. (penetrant; perspicace); nepătruns, adj. (impenetrabil).