11 definiții pentru îmbufnat
din care- explicative (6)
- relaționale (5)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎMBUFNAT, -Ă, îmbufnați, -te, adj. (Fam.) Supărat, bosumflat. – V. îmbufna.
ÎMBUFNAT, -Ă, îmbufnați, -te, adj. (Fam.) Supărat, bosumflat. – V. îmbufna.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
îmbufnat, ~ă a [At: IORDAN, STIL. 363 / V: ~uvn~ / Pl: ~ați, ~e / E: îmbufna] (Fam) 1 Bosumflat. 2 (Rar) Indispus.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMBUFNAT, -Ă, îmbufnați, -te, adj. (Despre persoane) Supărat, bosumflat, posomorît. Își băgă nasul îmbufnat în hîrtii. PAS, Z. IV 72. Mioara stă îmbufnată în fotoliu. CAMIL PETRESCU, T. II 157. Ia batista îmbufnat și rămîne cu ea în mînă. SEBASTIAN, T. 104.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
îmbufnat a. bozumflat.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
îmbufnát, -ă adj. (d. bufn-iță). Bosunflat, supărat și posomorît. V. busnat.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
îmbuvnat, ~ă a vz îmbufnat2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎMBUFNAT adj. v. supărat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎMBUFNAT adj., adv. 1. adj. v. bosumflat. 2. adj., adv. chiorâș, încruntat, mohorât, posomorât. (Privire ~; ce te uiți așa ~ la mine?)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
îmbufnat adj. v. SUPĂRAT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎMBUFNAT adj., adv. 1. adj. bosumflat, (pop. și fam.) țîfnos, (reg.) drîmboiat, mofluz, (Transilv. și Maram.) dăbălăzat, (Olt. și Ban.) îmbonțat, (prin Munt.) răzbuzat, (fam. fig.) botos. (Om tare ~.) 2. adj., adv. chiorîș, încruntat, mohorît, posomorît. (Privire ~; ce te uiți așa ~ la mine?)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Îmbufnat ≠ vesel, voios, zâmbăreț, zâmbitor
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
îmbufnat, îmbufnatăadjectiv
- 1. Bosumflat, posomorât, supărat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Își băgă nasul îmbufnat în hîrtii. PAS, Z. IV 72. DLRLC
- Mioara stă îmbufnată în fotoliu. CAMIL PETRESCU, T. II 157. DLRLC
- Ia batista îmbufnat și rămîne cu ea în mînă. SEBASTIAN, T. 104. DLRLC
-
etimologie:
- îmbufna DEX '98 DEX '09