3 definiții pentru înavuțire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
înavuțire sf [At: DA / Pl: ~ri / E: înavuți] 1-2 Îmbogățire (1-2).
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNAVUȚIRE s. v. îmbogățire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNAVUȚIRE s. căpătuială, căpătuire, chiverniseală, chivernisire, îmbogățire, parvenire, pricopsire. (~ cuiva prin mijloace necinstite.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: înavuțire
înavuțire substantiv feminin
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
înavuțire, înavuțirisubstantiv feminin
- 1. Chiverniseală, chivernisire, căpătuială, căpătuire, parvenire, pricopsire, îmbogățire. Sinonime