11 definiții pentru parâmă
din care- explicative (5)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PARÂMĂ, parâme, s. f. Frânghie ori cablu textil, metalic sau din material plastic, folosit la bordul unei nave. – Din tc. parima.
PARÂMĂ, parâme, s. f. Frânghie ori cablu textil, metalic sau din material plastic, folosit la bordul unei nave. – Din tc. parima.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
parâmă sf [At: DDRF / Pl: ~me / E: tc parima] 1 Cablu textil sau metalic folosit la bordul unei nave. 2 (Pgn) Odgon.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PARÂMĂ ~e f. și substantival Cablu din fire (textile, metalice), folosit la bordul unei nave. /<turc. parima
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PARÎMĂ, parîme, s. f. (Navigație) Frînghie; odgon. Pe umărul stîng îl apăsa parîma subțire de edec, frînghioară udă, rece ca gheața. DUMITRIU, N. 288. Ceamul s-a desprins de la sălciile vechi unde parîmele fuseseră încolăcite. SADOVEANU, F. J. 651. Sute de șlepuri sînt ancorate de-a lungul malurilor, priponite cu parîme groase de sîrmă împletită, ca să înfrunte puterea sloilor ce curg spre mare. BART, E. 330.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
parîmă f., pl. e (turc. parima, funie de prins ceva). Dun. Dobr. Odgon de corabie. V. prangă și palamar 2.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
parâmă s. f., g.-d. art. parâmei; pl. parâme
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
parâmă s. f., g.-d. art. parâmei; pl. parâme
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
parâmă s. f., g.-d. art. parâmei; pl. parâme
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PARÂMĂ s. odgon, (pop.) pălămar. (Barcă legată de o ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PARÎMĂ s. odgon, (pop.) pălămar. (Barcă legată de o ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
parîmă (parîme), s. f. – Cablu, odgon. – It. paroma, prin intermediul tc. parima, cf. palamar. – Der. parîma, vb. (a lega cu parîme); parîmărie, s. f. (cantitate mare de parîme).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
parâmă, parâmesubstantiv feminin
- 1. Frânghie ori cablu textil, metalic sau din material plastic, folosit la bordul unei nave. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Pe umărul stîng îl apăsa parîma subțire de edec, frînghioară udă, rece ca gheața. DUMITRIU, N. 288. DLRLC
- Ceamul s-a desprins de la sălciile vechi unde parîmele fuseseră încolăcite. SADOVEANU, F. J. 651. DLRLC
- Sute de șlepuri sînt ancorate de-a lungul malurilor, priponite cu parîme groase de sîrmă împletită, ca să înfrunte puterea sloilor ce curg spre mare. BART, E. 330. DLRLC
-
etimologie:
- parima DEX '98 DEX '09