7 definiții pentru stingherit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
STINGHERIT, -Ă, stingheriți, -te, adj. 1. Care (din cauza timidității, a emoției, a împrejurărilor etc.) are o atitudine stângace, lipsită de siguranță, de degajare, care nu se simte în largul său; stânjenit. ♦ Rușinat, încurcat; descumpănit. 2. Incomodat, deranjat, împiedicat (să acționeze, să lucreze, să se odihnească în bune condiții). – V. stingheri.
STINGHERIT, -Ă, stingheriți, -te, adj. 1. Care (din cauza timidității, a emoției, a împrejurărilor etc.) are o atitudine stângace, lipsită de siguranță, de degajare, care nu se simte în largul său; stânjenit. ♦ Rușinat, încurcat; descumpănit. 2. Incomodat, deranjat, împiedicat (să acționeze, să lucreze, să se odihnească în bune condiții). – V. stingheri.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
stingherit, ~ă [At: SAHIA, N. / Pl: ~iți, ~e / E: stingheri] 1 a (D. oameni sau d. manifestările lor) Care este împiedicat (de cineva sau de ceva) să se manifeste, să acționeze, să se desfășoare etc. în bune condiții Si: deranjat2 (5), incomodat, încurcat, jenat, stânjenit (1), tulburat, (liv) conturbat, importunat, (rar) sinchisit, strâmtorat (5) (pop) zăticnit, (înv; fam) sastisit. 2-3 a, av (D. oameni; adesea adverbial) Cuprins de senzația că nu se simte în largul său sau de un sentiment de reținere (ca urmare a absenței îndrăznelii, a încrederii în sine etc.) față de ceva sau de cineva (mai ales de o persoană care impune prin vârstă, prin prestigiu, prin funcție etc.) Si: jenat, rușinat, stingher (13), stânjenit (2), (rar) sfiit. 4 a (D. acțiuni, manifestări etc. ale oamenilor) Care exprimă stinghereală (2) Si: jenat, rușinat, stânjenit (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STINGHERIT, -Ă, stingheriți, -te, adj. 1. Care (din timiditate, de rușine sau de emoție) nu se simte la largul său, nu știe ce să facă și cum să se poarte; stînjenit. V. încurcat. [Finii] veneau în casa lui cu sfială, ștergîndu-se afară cîte un sfert de ceas pe picioare, iar înăuntru stînd stingheriți pe scaune. PAS, Z. I 175. S-a învîrtit de cîteva ori prin fața farmaciei și a rămas nehotărît și stingherit pe trotuar. POPA, V. 166. Mergeau alături, stingheriți, într-o tăcere apăsătoare, frămîntați poate de aceleași gînduri. BART, E. 182. ♦ Rușinat. Acuma parcă era stingherit de ce făcuse și de ce spunea. SADOVEANU, O. L. 187. 2. Împiedicat, deranjat. Tatăl și feciorii începură a-și face loc mișcîndu-și umerile nalte. Oamenii, stingheriți în înghesuiala lor liniștită, întorceau capetele. SADOVEANU, O. VIII 237. – Variantă: stinghirit, -ă adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STINGHIRIT, -Ă adj. v. stingherit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
STINGHERIT adj. 1. încurcat, jenat, stânjenit, (rar) strâmtorat. (Se simțea cam ~.) 2. stingher, stânjenit. (Se simțea ~ în casa directorului.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
STINGHERIT adj. 1. încurcat, jenat, stînjenit, (rar) strîmtorat. (Se simțea cam ~.) 2. stingher, stînjenit. (Se simțea ~ în casa directorului.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Stingherit ≠ nestingherit
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
stingherit, stingherităadjectiv
- 1. Care (din cauza timidității, a emoției, a împrejurărilor etc.) are o atitudine stângace, lipsită de siguranță, de degajare, care nu se simte în largul său. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: stânjenit antonime: nestingherit
- [Finii] veneau în casa lui cu sfială, ștergîndu-se afară cîte un sfert de ceas pe picioare, iar înăuntru stînd stingheriți pe scaune. PAS, Z. I 175. DLRLC
- S-a învîrtit de cîteva ori prin fața farmaciei și a rămas nehotărît și stingherit pe trotuar. POPA, V. 166. DLRLC
- Mergeau alături, stingheriți, într-o tăcere apăsătoare, frămîntați poate de aceleași gînduri. BART, E. 182. DLRLC
- 1.1. Descumpănit, rușinat, încurcat. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: descumpănit rușinat încurcat
- Acuma parcă era stingherit de ce făcuse și de ce spunea. SADOVEANU, O. L. 187. DLRLC
-
-
- 2. Incomodat, deranjat, împiedicat (să acționeze, să lucreze, să se odihnească în bune condiții). DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: deranjat împiedicat
- Tatăl și feciorii începură a-și face loc mișcîndu-și umerile nalte. Oamenii, stingheriți în înghesuiala lor liniștită, întorceau capetele. SADOVEANU, O. VIII 237. DLRLC
-
etimologie:
- stingheri DEX '98 DEX '09